Aurul, argintul si cuprul – metale folosite in special in monezile antice


Aurul, argintul si cuprul – metale folosite in special in monezile antice

Metalele pretioase au indeplinit cel mai bine rolul de bani, inaintea aparitiei celor dintii monede, avind in primul rind avantajul unor valori mari in volume mici, dar si alte proprietati ca divizibilitate fara pierdere de valoare, omogenitatea tuturor partilor alicote, inalterabilitate in timp. Metalele folosite pentru obtinerea celor dintii monede (primele monede ar putea fi cele din China sec. XI iHr si apoi cele din regatul Lydiei din Asia Mica, in secolul VII iHr) au fost cele pretioase: aurul, argintul, electrum.

In Italia preromana si romana s-au folosit mai ales cupru sau aliajele din cupru: bronzul, oricalcul. China va utiliza timp de 15 secole bronzul si cuprul, iar din secolul 16 numai alama. Primele monede romane (sec. V î.Hr.) erau din aram?. Apoi, în primele secole ale Imperiului s-au b?tut denarii din argint iar din aur, aureus-ii.

Aurul are calitati monetare incontestabile. Aurul curat este galben ca lamaia, este foarte dens (19,3kg/l) si are o duritate mai mica decit a argintului (2,5 pe scara Mohs). Este un metal usor de prelucrat fiind perfect maleabil . Este divizibil fara pierdere de valoare. Poate fi divizat in cele mai mici parti iar dupa aceea poate fi cu usurinta regrupat intr-o singura bucata fara pierdere de substanta sau valoare. Spre deosebire de argint, care se oxideaza in anumite conditii, aurul are proprietati fizice superioare. Fiind inalterabil, aurul obtinut acum 5000 de ani este similar cu cel extras astazi. Aurul are o valoare mare intr-un volum mic. Cu citeva grame de aur se pot face plati importante, care ar necesita kilograme din alte metale. Deoarece aurul pur este foarte moale se aliaza cu cupru sau argint. Concentratia aurului in aceste aliaje se exprima in carate. Aurul curat are 24 de carate. Un aur de 18 carate contine 18/24 parti aur, adica 75% aur, iar cel de 14 carate circa 58,33%aur. Aliajele de aur au culoare galbena, alba, albastra sau verde functie de cantitatile de cupru, zinc, argint, fier, crom etc. Istoria aurului monetar nu a fost lipsita de sinuozitati. Utilizarea aurului ca moneda a avut o serie de limite si inconveniente. Apogeul aurului monetar se situeaza intre anii 1900 si 1914, epoca de aur a etalonului aur.

In prezent monedele de aur nu mai circula pe piata decit ca piese numismatice sau ca instrumente de tezaurizare. Monedele pentru tezaurizare (asa numitele bullion coins) sunt monede de aur batute recent. Ele sunt destinate investitorilor care doresc sa pastreze aurul in cantitati mici, practice si usor vandabile (fata de lingourile, placutele sau barele de aur). Monedele de tezaurizare sunt evaluate la un pret usor mai ridicat decit valoarea aurului pe care-l contin, (intre 5-20%), pe cind aurul din lingouri se vinde la pretul materialului. Cea mai cunoscuta moneda de tezaurizare este Krugerrandul Africii de sud, care se bate din 1967 si cintareste o uncie de aur de 24 carate (in 1975 s-au vindut peste 4,8 milioane de piese). Unele monede de tezaurizare sunt rebateri ale unor monede mai vechi: piesa de 4 ducati 1915 a Imperiului Austriac, sovereignul britanic, napoleonul francez, cervoneti rusesti, ori la noi, replicile la 20 lei 1868 sau Koson. Monedele de aur romanesti din perioada regalitatii sunt facute dintr-un aliaj de aur si cupru (cupru mareste duritatea aurului)

Argintul: este dupa aur cel mai ductil metal, este mai moale decit cuprul si mai dur decit aurul. A fost intens utilizat pentru confectionarea de monede din antichitate si pina in prezent. O lunga perioada de timp argintul a fost folosit mai mult decit aurul in functia de ban. asta deoarece argintul a fost relativ mai abundent si mai putin scump decit aurul si in consecinta tendinta de a-l tezauriza era mai mica, ceea ce marea disponibilul de argint pentru circulatie. Spre deosebire de aur, argintul in prezenta sulfului din atmosfera isi pierde stralucirea. Pe teritoriul Romaniei primele monede autohtone cunoscute au fost drahmele de argint batute in orasul pontic Histria in secolele V -IV iHr ., iar primele emisiuni monetare ale Tarilor Romane (ducati, dinari, bani) incepind cu cele ale lui Vladislav I (1364-c.1377) in Tara Romaneasca si Petru Musat (c.1375-c1391) in Moldova au fost dintr-un aliaj de argint. Pentru baterea de monede se folosesc de obicei aliaje de argint cu 10-50% cupru. De-a lungul timpului s-au utilizat un mare numar de aliaje de argint. Pina in 1920 monedele britanice din argint erau dintr-un aliaj de argint-cupru cu argint de 92,5%. Monedele romanesti de argint din perioada regalitatii erau tot dintr-un aliaj de argint cu cupru (10%-40%). Un aliaj de argint cu plumb a fost folosit in Bhutan . Marea dezvoltare a productiei de argint in a doua jumatate a secolului XIX si XX (~8500 tone in 1937) a avut ca urmare scaderea spectaculoasa a pretului argintului si abandonarea lui ca etalon, din cauza neparalelismului in evolutia pretului aurului si argintului. Ca urmare sistemele monetare bazate pe argint au fost abandonate.

Cupru (arama): este un metal moale, rosiatic cunoscut din cele mai vechi timpuri. In prezent este rar folosit nealiat la monede. Este constituentul de baza pentru o multitudine de aliaje (bronzuri, bronz aluminiu, alama, alpaca etc). Jumatate din productia mondiala de cupru se utilizeaza pentru obtinerea de aliaje. Intre 1644 si 1759 Suedia a emis niste monede-lingou din cupru de forma patrata si cintarind pina la 3 kg si cu latura de peste 25 cm. Tot in 1644 Suedia a emis din cupru cea mai mare moneda din lume cu valoarea nominala de 10 Daler, cu dimensiunile 63x32cm si cintarind 19,7kg, (tiraj 26.000 piese timp de 2 ani, in prezent mai exista numai 7 astfel de monede). Aceaste emisiuni s-au datorat gravei lipse a argintului aparuta ca urmare a razboiului purtat cu Danemarca. Primele monede ale Principatelor Romane emise in 1867 (1,2,5,10 bani) au fost din cupru. De fapt, un aliaj cu 95% Cupru, 4% Staniu si 1% zinc, unele surse le prezinta ca emisiuni din cupru (vezi Krause) iar altele ca emisiuni din bronz (C. Kiritescu-Sistemul banesc al leului…). Multe probe monetare romanesti s-au realizat din cupru: 100 lei 1906; 5 bani 1905; 25 bani 1921 etc.

ALTE METALE FOLOSITE LA FABRICAREA MONEDELOR DE-A LUNGUL ISTORIEI PANA IN PREZENT

Electrum: este un aliaj natural sau artificial de aur si argint. Monedele batute in regatul Lydiei in sec 6-7iHr erau din electrum natural (75% aur si 25% argint). In perioada dinastiei merovingiene (Regatul francilor, sec 7 AD) s-a fabricat, pentru a se monetiza, un aliaj de aur si argint numit tot electrum. Emisiunile monetare private din perioada goanei dupa aur din California au fost tot din electrum natural.

Bronz: Aliajele cuprului cu staniu sau aluminiu (cele mai utilizate), siliciu, mangan, plumb, beriliu constituie grupa de materiale global denumite bronzuri. Bronzurile cu staniu, utilizate in mod frecvent pentru emisiuni monetare, au o rezistenta la coroziune foarte buna, rezistenta mecanica mare, rezistenta la uzare foarte buna, sunt maleabile la cald si la rece. Majoritatea monedelor contemporane sunt din bronz cu staniu la care se adauga diverse alte elemente de aliere pentru a le imbunatati proprietatile, (ca de ex. zinc, plumb, nichel etc).

Alama : este un aliaj de cupru si zinc in diverse proportii. Cu cresterea continutului de zinc, culoarea se deschide si rezistenta la coroziune scade. Exista alama galbena care contine pina la 80% cupru si alama rosie sau tombac, cu un continut de cupru peste 80%. Alamele care contin mici cantitati de nichel, mangan, fier, staniu, plumb au proprietati mecanice si rezistenta la coroziune superioare alamelor obisnuite. Din alama cu o cantitate mica de nichel sunt confectionate actualele lire englezesti. Primele monede de alama (cu 1% nichel) ale Romaniei moderne s-au emis in perioada regentei regelui Mihai in 1930: piesele de 5 si 20 lei. In 1869 s-a batut o proba monetara de 50 bani din alama. Diverse tipuri de alame s-au utilizat pentru a falsifica monedele din aur pentru a insela colectionarii naivi. Alama este, totusi, mult mai usoara decit aurul. Alama cu 15% zinc este cunoscuta in SUA ca goldine, ceva in genul aurul prostilor, asa cum mai este cunoscuta alama la noi.

Oricalc (orichalcum): este un aliaj al cuprului cu zincul, asemanator alamei. Orichalchum este cuvintul utilizat de romani pentru a denumi alama continind cu aproximatie 80% cupru si 20% zinc. Oricalcul era un aliaj mult mai stralucitor decit bronzul obisnuit, dar era si mai ieftin. Monedele romane dupondius difereau de asi pentru ca erau din oricalc iar asii din cupru si in plus aveau bustul imparatului cu coroana radiata. Sestertii erau deasemenea din oricalc dar mai mari in diametru.

Potin: este un alt aliaj de cupru, zinc, plumb si cositor folosit in antichitate pentru emiterea de monede, in Galia Antica si in sudul Indiei in secolele 1iHr si 1 dHr.

Tombac : nume generic pentru aliaje de cupru cu zinc (max. 18%), bogate in cupru (80-95%) si de culoare rosie. Este un metal foarte maleabil. Utilizat mai mult pentru medalii.

Speculum: este un aliaj antic argintiu format din cupru cu o cantitate mare de staniu, deci tot un bronz. A fost utilizat pentru monede de catre triburile celtice din Europa centrala si de vest in epoca lui Cezar.

Billon: este un aliaj de cupru cu foarte putin argint. O mare cantitate de monede de bilon au fost batute in Imperiul Roman ( de exemplu, antoninienii din sec. III AD). Sub aceeasi denumire, de billon, este cunoscut si aliajul de plumb cu argint folosit pentru unele monede bizantine din secolul XI-XII AD.

Acmonital – un otel inoxidabil produs in Italia, acronim pentru Aciaio Monetario Italiano. Vechile monede italiene (dinaintea introducerii Euro) cu valoarea nominala de 50 si 100 lire erau confectionate din Acmonital .

Aliaje cupru-nichel: Aliajele de cupru-nichel sunt in prezent unele dintre cele mai utilizate aliaje monetare. Sunt asemanatoare argintului la culoare, rezistente la coroziune si usor de obtinut. Primele monede romanesti din aliaj cupru-nichel il constituie emisiunile de 5, 10, 20 bani 1900, 1905-1906 cu 75% cupru si 25% nichel.

Alpaca sau argentanul, este un aliaj inrudit cu aliajele cupru-nichel. Seamana foarte mult cu argintul si contine intre 40-75% Cupru, 10-25% nichel si 4-40% zinc, uneori si mangan. Alte denumiri pentru acest aliaj: German silver, virenium, nickel-silver, Franklinium (aliaj de cupru-nichel similar alpaca realizat de monetaria Franklin din SUA); Alpaca este denumirea utilizata pentru aliajele tip nikel silver in Germania si tarile scandinave, dar si la noi.

Aluminiu: Este un metal usor, argintiu, maleabil si cel mai raspindit metal in natura. Din 1920 se foloseste la fabricarea monedelor aluminiu simplu sau aliat. Sunt materiale foarte ieftine valoarea lor fiind de multe ori sub valoarea monedei. Monedele din aluminiu sau aliaje de aluminiu incorporeaza o valoare declarata mai mare decit valoarea intrinseca. In 1921 apar primele monede romanesti din aluminiu: 25 si 50 bani cu gaura centrala batute la monetaria Huguenin-Elvetia.

Antimoniu (stibiu): este cunoscut din vechime. Metal argintiu si foarte fragil, casant si farimicios nu este un candidat bun pentru monede. Totusi, in 1931 in China s-a emis o moneda de 10 piece din antimoniu. S-au mai produs probe monetare din acest metal, un penny in 1860 in Anglia . Antimoniu este utilizat ca element de aliere (confera duritate si rezistenta) cu staniu, cupru sau plumbul pentru obtinerea unui aliaj alb utilizat la confectionarea de medalioane.

Barthon’s metal: este de fapt cupru acoperit cu un strat subtire de aur. A fost folosit in 1825 in timpul regelui George IV pentru executarea unor probe la monedele de 5 lire si 2 lire.

Bath metal – este un bronz ieftin folosit in Irlanda si SUA pentru emiterea unor jetoane, si pentru citeva monede din Insula Man.

Bronz-aluminiu: este un aliaj de cupru si aluminiu, uneori continind mici cantitati de mangan sau nichel. Are culoarea galbena si este rezistent la uzura. Monedele franceze de 5,10,20 centime de dinaintea trecerii la euro erau din bronz-aluminiu. O varietate numita “aur nordic” (89% cupru, 5%aluminiu, 5% zinc si 1%staniu) a fost folosita pentru citeva monede Scandinave, si deasemenea pentru noile monede de 10,20 si 50 Eurocenti.

Crom: Este un metal alb dur, casant si cu temperatura de topire ridicata (1875C) de aceea nu este utilizat pentru confectionarea de monede. Este utilizat pentru placarea monedelor din otel cu scopul de a le mari rezistenta la coroziune. Piesele de 5 centi canadieni din perioada 1944-45 si 1951-1954 erau din otel placat cu crom. Se utilizeaza, in general, pentru alierea otelurilor inoxidabile cu scopul de a mari duritatea acestuia.

Crown Gold: este un aliaj obtinut din aur de 2 carate si aur de 22 carate numit astfel dupa tipul aurului utilizat in 1526 la coroana regala a Marii Britanii. Crown gold a fost aurul care s-a utilizat la fabricarea monedelor sovereign. Metalul de aliere al aurului in acest aliaj este cuprul, uneori s-a utilizat si argintul.

Fierul: este unul dintre cele mai abundente elemente chimice din scoarta Pamintului. Fierul pur este alb. Fierul nu s-a folosit foarte des deoarece rugineste usor si este casant. Totusi au existat in decursul istoriei monede din fier in cetatea Argos, in timpul dinastiei Liang in China, in Japonia secolul 18-19. In Europa s-a utilizat fierul in perioada de sfirsit a primului raboi mondial datorita lipsei altor resurse materiale (vezi fillerii Ungariei). Monede din fier au mai emis Finlanda intre 1943 -1953 si Bulgaria in 1943. Pentru a indeparta problemele de coroziune s-au utilizat diverse metode printre care si acoperirea cu cupru, bronz, nichel si crom sau zinc (de ex. monedele 100 lei 1943-1944 au miezul din otel si sunt acoperite cu nichel). In prezent fierul se utilizeaza sub forma aliata, otel, si in general se confectioneaza miezul din otel in loc de fier. Otelul este denumirea generala data aliajelor de fier cu carbonul (in cantitati mici, sub 2%). Otelul inoxidabil, este un aliaj al fierului cu cromul si nichelul (si alte elemente de aliere ca titan, molibden etc) foarte rezistent la uzura si coroziune, (vezi si acmonital ).

Franklinium: aliaj de cupru-nichel similar alpaca realizat de monetaria Franklin din SUA. In 1965 s-au realizat citeva probe de monede pentru Insula Gardiner, o mica insula situata in estul SUA.

German silver: aliaje argintii de cupru, nichel si zinc in diverse proportii. Adaugarea unor mici cantitati de fier il fac mai alb si mai dur. (vezi alpaca, virenium, nikel silver). Este identic cu aliajul chinezesc numit packfong. Exista o proba de 20 bani 1876 din german silver.

Gilt-copper: este cupru aurit. S-au emis probe de 5 si 10 bani 1905 din cupru aurit, dar si 25 lei 1906 etc.

Gun Metal: este un aliaj din familia bronzului, folosit in special pentru rezistenta mare la uzura si coroziune. Clasic este un aliaj de cupru (88%0, staniu (10%) si zinc (2%). A fost folosit pentru confectionarea de tunuri. Gun-money sunt monedele batute din gun-metal in Irlanda intre 1689-1691 sub James II. Prin extensie putem considera ca emisiunile Sadagura sunt gun-money, fiind confectionate din bronzul tunurilor turcesti.

Hafniu: metal alb-argintiu similar titaniului, cu o mare capacitate de a absorbi neutroni. Exista “fantasy coin” (vezi explicatiile de la niobiu) din hafniu. “Fantasy coin” sunt monede pentru colectionari inspirate din legende, povesti, mitologie, filme stiintifico-fantastice etc.

Iridiu: este un metal foarte greu, 22,5kg/l, alb-argintiu, cu punct de topire foarte ridicat si foarte rezistent. Citeva piese “fantasy coin” s-au emis de catre John Pinches (gravor englez).

Magneziu: este un metal alb-argintiu, maleabil. Incalzit la flacara unui chibrit se aprinde arzind rapid cu o flacara orbitoare. Se pare ca au existat citeva emisiuni de monede din magneziu: in lagarul din Lodz s-ar fi emis 10 pfennig din magneziu.

Mangan: este un metal cenusiu asemanator otelului lustruit. Nu este folosit ca atare pentru monede deoarece reactioneaza cu apa, dar se intilneste in diverse aliaje. Piesa de 5 centi SUA (1942-1945) din timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost realizata dintr-un aliaj de cupru (56%), argint (35%) si 9% mangan, deoarece nichelul era utilizat in industria de armament.

Molibden: metal alb-argintiu, este utilizat in principal ca element de aliere pentru oteluri si aliaje de titan. Un numar redus de probe din acest metal a emis Fred Zinkann, (Fred Zinkann- este un pionier american in baterea monedelor din metale neconventionale, membru al Societatii numismatice a Statelor Nerecunoscute, informatii suplimentare pe http://usns.info/ ). O firma din SUA, Metallium, a emis o serie de fantasy coin intitulata “The Elements”, din diverse metale printre care molibden, gandoliniu, magneziu, vanadiu, cadmiu etc.

Nichel : este un metal care oxideaza greu, este usor si are un aspect placut, alb-argintiu. Primele monede din nichel dateaza din anul 200BC din Bactria . Este folosit ca element de aliere cu cupru (vezi aliajele cupru-nichel, alpaca) sau fierul (vezi otelul inoxidabil) s.a . Pentru a preveni coroziunea este utilizat pentru acoperiri ale miezului din otel ale multor monede contemporane. Monede din nichel pur s-au emis in Elvetia (prima data in 1881) si Canada . In Romania, primele monede din nichel care au fost puse in circulatie sunt:100 lei 1936 si 1938 si 50 lei 1937, 1938. Anterior acestor date au existat citeva probe ale monedelor de 5 si 10 bani 1867 batute din nichel. Deoarece unele persoane sunt alergice la nichel s-a evitat utilizarea acestuia la noile monede euro.

Nikel silver – nume generic dat aliajelor gri-argintii, asemanatoare argintului dar care nu contin argint. Sunt aliaje de cupru cu nichel si zinc (circa 65% cupru, 18% nichel si 17 % zinc) si care mai pot contine si stibiu, staniu, plumb sau cadmiu. Numele vine de la asemanarea cu argintul. A fost utilizat in secolul XIX ca un inlocuitor al argintului. Aliajele nikel silver sunt cunoscute din secolul XVIII si au fost initial descoperite in estul indepartat in India si China (cunoscute sub numele de tutenag si paktong). Alta denumire German silver. La noi sunt cunoscute sub denumirea de alpaca (vezi alpaca).

Niobiu: metal de culoare alb-argintiu (se poate colora in nuante de albastru prin procedee electrochimice), numit in SUA Columbiu (Cb), este foarte scump si in special utilizat in industria superconductorilor, dar si la bijuterii. Shire Post Mint a emis mai multe “fantasy coin” avind subiecte preluate din Star Trek, Stapinul Inelelor etc din materiale ca Niobiu, titan, tantal, hafniu, (informatii suplimentare pot fi gasite la http://www.shirepost.com/Coinage.html ). Wah Chang (producator american de metale speciale) a emis in 1994 si 2002 doua monede comemorative din niobiu 99,9% : a 25 a aniversare a succesului misiunii Apollo 11 respectiv 75 ani de la zborului New York –Paris fara escala a lui Charles A. Lindbergh. In 2003 Austria a emis o moneda bimetalica de 25 euro cu partea centrala din niobiu. O superba moneda bimetalica niobiu-argint a emis in 2004 Letonia.

Ormolu sau Gilt bronze : este un bronz aurit. Au existat probe de 10 si 20 bani 1905 din bronz aurit.

Paladiu: Metal putin ductil din seria platinei. Prima moneda din paladiu s-a batut in 1967 in Tonga cu valoarea nominala de ½ Hau, cu ocazia incoronarii lui Taufa Ahau Tupou IV ca rege. De fapt, atunci s-a emis un set de trei monede din paladiu cu valori nominale de ¼, ½ si 1 Hau. Hau a fost noua denumire a acestor monede din paladiu inspirata de numele regelui.

Platina : metal alb-cenusiu, foarte dens (21,45 kg/l) s-a folosit pentru emiterea de monede dupa cucerirea Siberiei de catre Imperiul Tarist. Este mai scumpa decit aurul si are calitati monetare mai slabe decit acesta. Platina se topeste la temperaturi foarte inalte din care cauza baterea monedelor din platina este costisitoare. Rusia a batut monede din platina de 3, 6 si 12 ruble si a renuntat in 1845 la aceste emisiuni. In prezent diverse tari ( SUA, UK, Franta, Australia etc ) emit monede de colectie din platina.

Pewter: Initial a fost numit astfel un aliaj de staniu cu 15% plumb si uneori antimoniu si cupru. Pewter-ul modern nu mai contine plumb (compozitia comuna fiind 91% staniu, 7,5% stibiu si 1,5% cupru). Monede din aliaj pewter au fost piesele de 1 kreutzer 1757 emise in Bohemia si cele de 5 franci francezi 1831. Pentru Romania s-au batut o serie de probe monetare la diverse monetarii din Europa: 1 leu 1869; 5,10,20 bani 1905; 50 lei 1906; 50 bani 1910 etc. Mai este cunoscut si sub denumirea de “Britannia Metal”.

Pinchbeck - este similar tombacului, a fost inventat in secolul XVIII de Christopher Pinchbeck si are circa 83% cupru si 17 % zinc. In prezent, se foloseste mai mult pentru medalii decit pentru monede. Mai este cunoscut si ca Gilding Metal.

Plumbul: este cel mai moale metal uzual, putind fi zgariat cu unghia sau taiat cu cutitul. Taiat proaspat, plumbul apare lucios cenusiu, albastrui. La aer luciul dispare rapid acoperindu-se cu un strat de oxid protector. S-a folosit putin deoarece este foarte maleabil si cristalizeaza usor motiv pentru care monedele nu rezista foarte bine pierzindu-si detaliile. Este utilizat mai mult in aliaje. Totusi, a fost folosit pentru monede in sudul Indiei (secolul l AD) si in China, Burma si Siam in secolul XIX. S-a utilizat pentru emiterea unor probe monetare, inclusiv pentru monedele romanesti: 20 bani 1905;12,5 lei 1906; 25 lei 1906; 50 bani 1910 etc.

Rheniu: este un metal foarte rar, cu densitatea mai mare ca a aurului, 21,04 kg/l si punct de topire mare : 3180 0 C. Fred Zinkann a emis citeva “fantasy coin” din acest metal alb.

Staniu (Cositor) are culoarea argintului, temperatura de topire foarte joasa (232 0 C) si este foarte maleabil. Este foarte moale pentru a rezista uzurii necesare unei monede. A fost folosit foarte rar pentru emiterea de moneda. Anglia fiind bogata in cositor a emis in secolul 17 farthings si jumatati de penny din staniu, dar miezul era din cupru, (cu scopul de a impiedica falsificarea, dar experimentul nu a avut succes. La temperaturi scazute staniu se transforma intr-o pulbere cenusie (fenomenul este cunoscut sub numele de “ciuma staniului”). Trupele lui Napoleon care au invadat Rusia in 1812 aveau nasturii la uniforme din staniu. Datorita gerurilor din Rusia nasturii s-au distrus. La mijlocul anilor 1940 Thailanda a emis monede din cositor (temperaturile acolo nu sunt asa de scazute). Japonia a utilizat in 1944 pentru o emisiune monetara un aliaj de staniu-zinc. In cea mai mare parte staniu este utilizat in aliaj cu cuprul la obtinerea bronzului, atit de bine cunoscut si cu atitea calitati necesare unei monede.

Tantal: metal alb-argintiu cu punct de topire foarte mare, aproape 3000 0 C. Argentina a batut recent pentru Insulele Malvine o piesa “fantasy coin” de 5 new Australes din tantal.

Titan: este un metal usor (densitate 4,51 kg/l) si foarte rezistent la coroziune. Ca raspindire este al zecelea element din scoarta Pamintului. Zacamintele de titan sunt rare, caci raspindirea titanului este uniforma, practic orice sol arabil contine 0,5%titan. Exista emisiuni contemporane de monede de colectie din titan. Prin anumite procedee titanul poate fi colorat in diverse culori, rosu, turcoaz etc. Vezi emisiunile Insulelor Virgine Britanice (foto)

Vanadiu: este un metal moale si plastic, cu aspect de otel. Wah Chang Albany (USA) a emis un jeton pentru a demonstra posibilitatile firmei de a prelucra acest metal. Este un metal toxic.

Virenium: este un aliaj continind cupru, zinc si nichel. A fost utilizat prima data pentru emisiuni ale insulei Man, in prezent fiind folosit mai mult pentru monede comemorative si medalii. Este sinonim cu german silver (vezi si alpaca).

White metal: nume dat la mai multe tipuri de aliaje argintii care contin antimoniu aliat cu staniu, cupru sau plumb. Pentru Romania s-au batut o serie de probe monetare la diverse monetarii din Europa din acest aliaj: 50 bani 1869, 1 si 2 lei 1869; 5,10, 20 bani 1905 etc.

Wolfram (tungsten): metal alb, foarte dur si sfarimicios la temperatura camerei. Are cel mai mare punct de topire (3410 0 C) dintre metalele cunoscute. In ciuda acestor dezavantaje US mint a incercat sa emita citeva patterns (probe) din tungsten dar matrita utilizata nu a putut imprima modelul. Fred Zinkann a facut citeva pattern dintr-un aliaj de de tungsten cu 5%Nichel si 3% fier si mici cantitati de cupru si cobalt.Dupa baterea a trei monede matrita a crapat.

Zinc: metal usor, cenusiu-albastrui si cu punct de topire scazut. Se oxideaza foarte repede fiind nesatisfacator pentru emisiuni monetare. A fost utilizat de Germania pentru emisiuni monetare de ocupatie in timpul celor doua razboaie mondiale. In Romania s-a emis moneda din zinc in timpul celui de-al doilea razboi mondial: 2 lei 1941; 5 si 20 lei 1942 si 20 lei 1943 si 1944, anterior s-au realizat o serie de probe monetare din zinc (50 bani 1869, 2 lei 1869, 5 lei 1879, 25 lei 1906 etc). Zincul este utilizat ca element de aliere pentru multe aliaje utilizate la confectionarea monedelor.

Zirconiu: similar titaniului. Cristalele mari ale unui mineral de zirconiu seamana cu diamantul, asa ca este folosit mai mult ca piatra pretioasa. Exista o emisiune “fantasy coin” recenta a Insulelor Malvine ( Argentina ) cu valoarea nominala de 5 new Australes din zirconiu, identica ca design cu cea din tantal.

Sursa: internetus.ro.

This entry was posted in Hardware, Numismatica, Politica, Stuff, Tutorial and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink.

2 Responses to Aurul, argintul si cuprul – metale folosite in special in monezile antice

  1. cristipupazaflorin says:

    vezi ca pozele alea nu mai sunt pe internetus,

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s